David Warner

O cale institutionala de generare a veniturilor extrabugetare consta in recrutarea de studenti straini. Autorul prezinta aceasta cale de generare de venituri extrabugetare din perspectiva globala si britanica cu scopul de a oferi universitatilor romanesti exemple de practici optime ce pot fi aplicate cu succes.

1. Cine sunt studentii straini?

1.1 Statele membre ale Uniunii Europene trebuie sa trateze toti studentii din tarile membre ca si pe studentii autohtoni, de exemplu sa perceapa aceleasi taxe, cu exceptia unor servicii aditionale (cum ar fi oferta unor cursuri speciale de limba engleza). In consecinta, pana ce Romania va adera la Uniunea Europeana, toti studentii din afara tarii trebuie considerati ca fiind studenti straini care trebuie sa plateasca integral toate serviciile.

1.2 Nu exista o definitie clara a termenului "plata integrala". Taxele de scolarizare ar trebui, astfel, sa acopere costurile actuale ale procesului de scolarizare (inclusiv cheltuielile de regie), plus o marja de profit corespunzatoare determinata de ceea ce instituie piata. In Marea Britanie, taxele curente de scolarizare platite de studentii straini (internationali) sunt hotarate de fiecare universitate in parte si variaza mult atat in cuantum cat si in structura; unele universitati percep o singura taxa pentru toate cursurile; unele universitati percep taxe diferite pentru nivele diferite de scolarizare (ani de studiu), iar alte universitati percep taxe pe trei nivele: (a) cursuri teoretice (sali de curs/amfiteatre); (b) cursuri practice bazate pe laboratoare/ateliere de lucru si (c) medicina/stomatologie/ medicina veterinara.

2. De ce recrutam studenti straini?

2.1 Exista unele motive educationale foarte importante pentru care universitatile ar trebui sa recruteze studenti straini/internationali. Dintre acestea mentionam: contributii la imbogatirea culturala; ridicarea standardelor academice in randul studentilor autohtoni; ajuta la mentinerea viabilitatii cursurilor si la mentinerea capacitatii de cercetare. Aceste argumente au fost foarte bine prezentate in lucrarea Britaints Unrealized Asset (1990, UKCOSA/ Overseas Students Trust).

2.1 De asemenea sunt si motive economice semnificative, ce tin de beneficii pentru:

(a) Economia nationala curenta (vezi paragraful 6 din raportul principal);

(b) Economia nationala pe termen lung, intrucat studentii straini, adesea, ajung in pozitii importante in tarile lor de origine si apoi cumpara bunuri si servicii din tara in care au fost educati (argumentul alma mater).

(c) Fiecarei universitati in parte (multe universitati britanice depind de veniturile obtinute din aceste taxe de scolarizare pentru a fi solvabile. Pentru o universitate britanica mare veniturile din aceste taxe se ridica la mai mult de 1,25 milioane LS anual).

3 Care este dimensiunea pietei studentilor straini?

3.1 Raspunsul la aceasta intrebare este ca de fapt nimeni nu stie. Oricum, este probabil vorba de aproximativ doua milioane de studenti anual. Un raport recent al IDP Education Australia afirma ca aceasta cifra se va mari de patru ori in urmatorii douazeci de ani, si ca aproximativ jumatate din total vor studia in una din cele cinci tari mari vorbitoare de limba engleza: Marea Britanie, Statele Unite, Canada, Australia si Noua Zeelanda. 90% din aceasta crestere a cererilor vor veni din Asia si in special din subcontinentul Indian si China.

3.2 In sprijinul acestor predictii, sunt cifrele de scolarizare din Marea Britanie unde numarul studentilor straini cu "plata integrala" a crescut cu 23% in 2002/ 2003 comparativ cu o crestere de 8% in fiecare din ultimii trei ani. Universitatile britanice au recrutat 32000 de studenti straini in plus ajungand la un total de aproape 175000.

3.3 In putine cuvinte se poate spune ca e vorba de o piata larga si in crestere.

4 Care este importanta cuantumului taxelor de scolarizare?

4.1 Raportul IDP citat mai sus spune, "…piata este foarte putin elastica in ce priveste pretul: schimbarile in perceptia suportabilitatii au o influenta redusa asupra cotei de piata a unei tari, astfel incat taxele pot creste dar acest fapt nu pare sa afecteze atitudinea studentilor. Cresterea taxelor de catre universitatile britanice si americane ar duce de fapt la cresterea cererii. Cu cat creste pretul cu atat studentii percep acest fapt ca pe o crestere echivalenta a calitatii educatiei."

4.2 Intr-o oarecare masura aceste afirmatii sunt sustinute de situatia curenta din Marea Britanie. Nu exista nici o lista exhaustiva a taxelor pentru studentii straini publicata in avans. Daca studentii doresc sa "prospecteze piata" atunci trebuie sa ia legatura cu fiecare universitate in parte. Dar ei nu fac acest lucru. In limba engleza termenul "ieftin" are doua conotatii: pret scazut si calitate proasta.

4.3 Parerile consultantului britanic sunt partial conforme opiniilor exprimate in raportul australian din paragraful 4.1. Si totusi, exista unele contraargumente din tari precum Franta, Germania, Italia si fosta Uniune Sovietica, ca studentii straini vor studia in tari (indiferent care sunt problemele) unde taxele sunt mici. Consultantul britanic crede ca daca universitatile romanesti ar putea oferi scolarizare si cazare in schimbul unei taxe inclusive de 10 000$, pentru cursuri teoretice (si eventual la fel pentru cursuri bazate pe lucrari de laborator, dar mai mari pentru medicina, etc.), atunci va exista o piata considerabila. In fapt, institutia proprie a consultantului recruteaza studenti straini/ internationali cu succes, exact folosind taxele reduse ca o atractie.

5 Ce isi doresc studentii straini?

5.1 Raportul IDP afirma ca studentii care doresc sa studieze in strainatate sunt influentati de sase factori: calitatea educatiei, perspectivele de angajare dupa absolvire, suportabilitate, accesibilitatea la educatie, stilul de viata si securitatea personala. Este interesant de observat ca al treilea punct pare sa contrazica afirmatiile anterioare ale IDP referitoare la pret, dar vine in sprijinul parerii consultantului britanic.

5.2 Odata in plus, parerile consultantului britanic (bazate pe mai mult de douazeci de ani de experienta de munca in domeniu) difera usor de pozitia IDP. El crede ca urmatorii sapte factori sunt conditii necesare pentru a recruta cu succes studenti straini: calificarea (diploma) dupa absolvire trebuie sa fie recunoscuta international si apreciata/valorizata de tara de origine a studentului (vezi paragraful 6 de mai jos); lungimea cursului trebuie sa fie cat mai mica posibil; cursul ar trebui sa fie predat in engleza (desi franceza ar fi o alternativa); calitatea cursului trebuie sa fie apreciata drept buna; disciplinele oferite trebuie sa fie relevante pentru aspiratiile de cariera ale studentilor (de exemplu, in primul rand afaceri, finante, computere, inginerie, medicina, si mai tarziu discipline cu valoare adaugata precum design-ul); ar trebui sa fie personal didactic si facilitati bune; costurile cursurilor ar trebui sa fie competitive, nu numai cu privire la taxele de scolarizare, dar, de asemenea si la costurile curente de viata si transport. Consultantul britanic nu crede ca problemele legate de stilul de viata sunt esentiale. Studentii straini vin sa munceasca (studieze) nu sa se distreze!

5.3 Consultantul britanic crede ca urmatorii sapte factori sunt de dorit, fara a fu neaparat esentiali: stil de viata (de ex. cazare, accesul la hrana acceptabila si o populatie locala primitoare); climatul (surprinzator, ceva zapada este atractiva chiar si pentru studentii din tarile calde); acces facil spre alte tari europene si in special la centre de cultura importante; un proces educational care sa vina in sprijinul studentului; compatibilitate intre structura cursului oferit si experientele educationale anterioare ale studentului; atunci cand este posibil, recunoasterea calificarii de catre organisme profesionale, si securitate.

5.4 Intrebarea cheie pentru universitatile romanesti este: "Cate din aceste conditii pot fi indeplinite?"

6 Cum se poate obtine recunoasterea internationala?

6.1 Primul factor necesar propus de consultantul britanic este " calificarea (diploma) dupa absolvire trebuie sa fie recunoscuta international si apreciata / valorizata de tara de origine a studentului". Acest lucru poate fi obtinut pe doua cai: fie calificarile (diplomele) romanesti au deja o asemenea recunoastere (consultantul britanic nu crede ca are competenta de a exprima un punct de vedere), fie se stabilesc parteneriate care sa duca la o calificare (diploma) care are o asemenea recunoastere.

6.2 Consultantul britanic sustine ca ideea unor parteneriate ar trebui analizata cu atentie si ca un asemenea partener potrivit ar putea fi o universitate sau grup de universitati britanice. Natura parteneriatului ar putea cuprinde una sau o combinatie a urmatoarelor tipuri de relatii: validare, franciza, acreditare, extindere la distanta, transfer de credite si invatamant la distanta. O explicare completa a acestor tipuri diverse de relatii s-ar putea face in cadrul unui seminar viitor daca universitatile romanesti ar dori sa aprofundeze subiectul recrutarii studentilor straini (vezi si paragraful 8 de mai jos).

7 Din ce tari ar trebui sa recruteze Romania?

7.1 Este una din cele mai dificile intrebari. Intr-o prima instanta, Romania ar trebui in mod evident sa se orienteze catre tarile membre din Uniunea Europeana (in special tarile vecine si care sunt pe calea integrarii in Uniunea Europeana largita) si Rusia. Odata ce va deveni membra UE, Romania nu va avea mai multe raspunsuri la recrutarea studentilor straini platitori de taxe (vezi paragraful1), desi ar fi un castig daca ar putea veni in intampinarea intereselor studentilor "autohtoni" (romani plus UE).

7.2 De-a lungul anilor, consultantul britanic a dezvoltat urmatorul model care ajuta la identificarea pietelor internationale ideale:

1. O tara sau cultura in care educatia este deosebit de pretuita.
2. O tara cu un produs intern brut (PIB) ridicat, are o elita bogata sau este bogata in burse (chiar daca sunt oferite de terti).
3. O tara cu o populatie tanara numeroasa.
4. O tara in care oferta de invatamant superior este insuficienta fata de cerere, unde anumite discipline nu sunt dezvoltate, sau unde anumite nivele de educatie ale invatamantului superior lipsesc.
5. O tara care are o traditie in a-si trimite tinerii la studii in strainatate.
6. O tara in care calificarile (diplomele) internationale sunt foarte pretuite, si, preferabil, recunoscute pentru scopuri profesionale.
7. O tara care isi sprijina studentii care studiaza in Europa (UE) - acest factor se va schimba in functie de circumstantele politice.
8. O tara cu stabilitate politica si economica astfel incat transferul de bani si persoane sa se faca usor.
9. O tara in/dinspre care se poate calatori usor.
10. O tara al carei sistem educational este compatibil cu programul oferit.
11. O tara in care abilitatile de folosire a limbii engleze sunt mari (iar daca lucrurile nu stau asa ar putea fi nevoie de un an de studiu suplimentar pentru a ajunge la nivelul dorit de proficienta).
12. O tara in care este o cerere mare pentru disciplinele oferite.
13. O tara care, pe cat posibil, are legaturi anterioare cu tara care ofera acel program.

7.3 Daca un numar din acesti factori de mai sus este prezent in oricare tara, atunci aceasta ar putea fi o tinta buna pentru recrutarea de studenti straini. Tipic, tarile cu un procentaj mare de etnici chinezi indeplinesc aceste criterii.

8 Alte chestiuni

8.1 Daca unele universitati romanesti se decid sa ia in calcul recrutarea studentilor straini, ca o modalitate cheie de a-si completa veniturile, ar trebui sa isi puna si urmatoarele intrebari:

(a) Ce tactici de recrutare ar trebui folosite?

(b) Ce forma de organizare interna ar produce cele mai bune rezultate? Viteza e esentiala.

(c) Ce nivel de investitie ar fi necesar si care ar fi intervalele de timp necesare pentru a avea succes?

(d) Cu ce fel de probleme sociale si academice se confrunta studentii straini?

8.2 Aceste subiecte ar putea fi discutate intr-un seminar viitor. Intre timp, cei interesati pot consulta excelenta carte a Dr. Christine Humfrey, Managing International Students, (1999, Open University Press, McGraw Hill Education; ISBN 0335 20 2078).