În 2025, British Council România a comisionat studiul de cercetare Artele și dizabilitatea în România ca parte a activității sale mai ample în domeniul artelor și dizabilității, care sprijină platforme, rețele de colaborare internațională și dezvoltarea practicilor pentru artiștii cu dizabilități din Regatul Unit și din întreaga lume.
Studiul se bazează pe experiența vastă a British Council la nivel global în domeniul artelor și dizabilității și propune un nou model complementar, inspirat de succesul consacrat al programului Europe Beyond Access. Deși studiul se concentrează în principal pe România, demersal de cercetare urmărește totodată să deschidă perspective relevante și să ofere recomandări practice, cu potențial de aplicare și impact în alte țări din Uniunea Europeană și din afara acesteia.
Scopul proiectului a fost de a colecta informații și perspective care să contribuie la o mai bună înțelegere a contextului artelor și dizabilității din România, să identifice activități artistice și creative adecvate care pot susține și valorifica creativitatea persoanelor cu dizabilități, să sprijine dezvoltarea și implementarea viitoarelor programe ale British Council în acest domeniu și, nu în ultimul rând, să crească nivelul de accesibilitate în instituțiile și evenimentele culturale din România.
Studiul a fost realizat cu sprijinul consultanților specializați din Marea Britanie: Jonathan Meth, Fondator și Director al rețelei teatrale The Fence International, Lector în managementul artelor și politici culturale la Goldsmiths, University of London și Consilier expert în cadrul organizației Ambitious about Autism, împreună cu Olga Macrinici, Scenaristă, Directoare de teatru, Dramaturgă și artistă de travesti cu dizabilități, doctorandă la Camberwell, Chelsea and Wimbledon College of Arts, University of the Arts, Londra.
Expertiza locală a fost asigurată de Ruxandra Mateescu, Președintă și Fondatoare a organizației Supereroi printre noi și Specialistă în accesibilitate culturală și incluziune socială, precum și de Iris Popescu, Fondatoare și Președintă a AMAIS, Doctor în arhitectură, specializată în design incluziv și accesibilitatea mediului construit.
Prefața studiului a fost realizată prin contribuția Ministerului Culturii din România, reflectând angajamentul acestuia de a susține sectorul artelor și al dizabilității.
Despre studiu
Acest studiu exploratoriu examinează peisajul actual al artelor și dizabilității în România și stabilește o bază fundamentată pe dovezi pentru consolidarea participării culturale, a reprezentării și a parcursurilor profesionale pentru persoanele cu dizabilități. Comisionat de British Council, studiul se bazează pe legislația națională, cadrele internaționale și cercetările calitative realizate atât cu artiști cu dizabilități, cât și fără dizabilități, practicieni culturali, educatori, autorități publice, finanțatori, organizații neguvernamentale și actori ai societății civile.
Studiul urmărește să înțeleagă felul în care persoanele cu dizabilități participă la viața culturală din România, atât în calitate de public, cât și de creatori, și să identifice barierele structurale și condițiile favorabile care influențează participarea. Raportul se conturează în jurul a trei întrebări fundamentale. Prima ia în considerare modul în care valorile naționale, discursul public și cadrul legal influențează vizibilitatea persoanelor cu dizabilități și participarea la viața culturală. A doua analizează barierele sistemice din educație, pe piața muncii, în spațiul public și în instituțiile culturale. A treia explorează oportunitățile de dezvoltarea capacităților, finanțare și cooperare europeană.
Context și metodologie
România dispune de un cadru juridic consolidat pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, inclusiv protecții constituționale, legislație anti-discriminare și ratificarea Convenției Națiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (CNUDPD) în 2010. Cu toate acestea, implementarea rămâne neuniformă. Aproape una din douăzeci de persoane din România este înregistrată ca având o dizabilitate; cu toate acestea, persoanele cu dizabilități rămân în mare parte absente din spațiile culturale mainstream și din producția culturală. Dovezile colectate pentru acest studiu evidențiază un decalaj persistent între angajamentele juridice și experiența trăită, în special în ce privește accesul, reprezentarea și parcursurile profesionale durabile.
Cercetarea de la baza acestui raport este calitativă și exploratorie. Aceasta se bazează pe șapte focus-grupuri desfășurate la București și Timișoara în decursul lunii mai 2025, întâlniri cu reprezentanți ai ministerelor și administrației locale, precum și interviuri individuale cu experți din România. Focus-grupurile au avut în mod deliberat un caracter orientat spre dialog, creând un spațiu pentru ascultare, reflecție și interpretare comună.
Studiul prezintă, de asemenea, o serie diversă de studii de caz care ilustrează o parte din munca remarcabilă desfășurată în întreaga Românie în domeniul artelor și dizabilității. Împreună, aceste studii de caz formează un mozaic viu, ce include arta, activismul, terapia, solidaritatea, instituțiile și vocile individuale, adăugând profunzime și lărgind perspectiva generală asupra domeniului.
‘Luna trecută, în timpul vizitei experților din Maria Britanie în România, am avut o săptămână intensă și revelatoare de întâlniri și discuții cu artiști, activiști, ONG-uri, instituții publice, spații culturale și finanțatori. Conversațiile au fost sincere, uneori dificile, dar foarte necesare… Domeniul artelor și dizabilității din România are, în mod evident, nevoie de o explorare aprofundată nu doar pentru că practicile incluzive sunt încă limitate, ci și pentru că arta și cultura rămân sectoare cronic subfinanțate. Este momentul să adresăm întrebări mai bune, să avem mai multă încredere recicprocă și să creăm mai mult spațiu pentru voci și experiențe diverse.’ – Iris Popescu
Aspecte cheie:
- Deși limbajul juridic a fost din ce în ce mai mult aliniat standardelor internaționale, discursul public rămâne frecvent paternalist și e influențat de contactul limitat cu experiența trăită a persoanelor cu dizabilități.
- Persoanele cu dizabilități din România trăiesc adeseori forme multiple și suprapuse de dezavantaj.
- Deși accesul la educație pentru persoanele cu dizabilități s-a îmbunătățit, persistă lacune structurale în educația timpurie, formarea vocațională și învățământul superior. Sistemele de sprijin rămân sub-finanțate, iar personalului îi lipsește adeseori formarea în pedagogii incluzive.
- Tranziția de la învățământ la încadrarea pe piața muncii rămâne deosebit de fragilă. Artiștii cu dizabilități întâmpină bariere în ce privește formarea profesională, medii de lucru adaptate și accesul la sistemele de producție.
- Raportul identifică deficiențe persistente privind accesibilitatea spațiilor culturale, a rutelor de transport și a clădirilor publice, concomitent cu o aplicare neconsecventă a legislației în vigoare.
- Practicile digitale incluzive au, totuși, potențialul de a crește semnificativ accesul, în special într-o țară cu un sector IT dezvoltat.
- Instituțiilor culturale adeseori le lipsesc posturi dedicate gestionării accesibilității, personal instruit și strategii pe termen lung pentru incluziune. Progresul este adesea inițiat de organizații civice și de susținători individuali care promovează cauza, lucrând însă cu resurse limitate.
- Instituțiile culturale și artiștii cu dizabilități se confruntă cu dificultăți în accesarea resurselor, în parcurgerea proceselor complexe de finanțare și în asigurarea sprijinului pe termen lung.
- Experiența României privind Capitala Europeană a Culturii, alături de alte instrumente de finanțare europene, oferă căi pentru consolidarea parteneriatelor internaționale și dezvoltarea capacităților.
- Pentru a trece de la inițiative fragmentate la progres sistemic, raportul propune dezvoltarea unui Cadru Național al Artelor și Dizabilității.
Interpretare în limba semnelor
Rezumatul executiv al studiului a fost interpretat atât în Limba Semnelor Britanică (BSL), cât și în Limba Semnelor Române (LSR), reflectând angajamentul British Council pentru accesibilitate și incluziune. Interpretarea a fost realizată cu sprijinul Fundației CODA Farmecul Tăcerii. Puteți viziona mai jos versiunea în LSR: